marți, 21 iulie 2009

Copil al inocentei

Copil al inocentei,
Mi-e dor de zilele cu soare, de orisice nazbatie
Cu veselie ne pierdeam in jocuri nesfarsite
De cand ai plecat
Totu-i pustiu
Strazile triste, sumbre
Copil al inocentei
Intoarce-te, te rog
Si cu al tau simplu zambet arata tuturor
Cum o blanda privire, o unica sclipire
Starneste inca o data, reactia oamenilor
Si inimile lor urmeaza acelasi pas
Tresara cu emotie, cuprinse-n al tau dans
Copil al inocentei
Eleganta si nemaivazuta-ti frumusete
Ma cheama catre tine, e peste a mea vointa
Hai sa zburam undeva departe,
Deasupra muntilor,
Pe-un taram plin de dragoste
Copil al inocentei, mesager al bucuriei
Purtator de voiosie
M-ai cucerit direct, fara vreo ticluire
Sufletul tu mi-ai aprins
Un vis arzator m-a cuprins
Sa pot face acea schimbare
O lume mai buna
A mea vesnica dorinta.

luni, 20 iulie 2009

Evadarea

Haos, agitatie, isterii
Timpul, spatiul, energia - simple teorii
Toate acele notiuni, carora le-am dat nastere
Lucruri adorate, ori profund detestate.

De unde incepem si unde sfarsim
Timpul e nesupus, nu-l pacalim
Ce rost au avut promisiunile incalcate?
Scrisorile de dragoste, niciodata expediate...

duminică, 19 iulie 2009

Cantecul e un copil

Cand copiii asculta muzica, ei nu doar asculta. Devin una cu muzica si incep a pluti pe ritmurile acesteia. Ceva inauntrul lor incepe a-si desprinde aripile- si curand copilul si muzica sunt unul si acelasi lucru. Acelasi lucru il simt si eu in privinta muzicii, de altfel, de cele mai multe ori, clipele de maxima inspiratie s-au petrecut in mijlocul copiilor. In preajma lor, muzica devine un lucru atat de firesc, e ca si cum ai respira. Fiecare cantec al meu, e precum un copil, pe care il hranesc si caruia ii ofer toata dragostea mea.
Dar si daca nu ai compus niciodata un cantec, viata in sine e un cantec. Si cum sa nu fie asa? E zgomotul valurilor- natura care te mangaie- ritmul care te insoteste din zori de zi si pana cand soarele apune, si care nu face altceva decat sa te completeze; e sentimentul pe care il ai, cand te regasesti in jocul norilor, in goana lor dupa soare. Traim pe ritmul muzicii, gandeste-te numai la sangele care ne danseaza in vene. Orice are viata, are si ritm. Incercarea de a-l descoperi pe cel de langa tine, atent si tandru, va scoate la iveala muzica sufletului lui.
Dar tu, auzi muzica inimii tale?
Copil fiind, se aude perfect, dar pe masura ce inaintam in varsta si ne maturizam, avem din ce in ce mai multe responsabilitati, iar greutatile intampinate ne fac sa privim viata ca pe o povara. Si astfel muzica se pierde, aproape ca n-o mai auzim deloc.
Daca uneori, ti-e inima franta si vrei sa uiti de ea si de toate, aminteste-ti ca acea bataie puternica din piept e de fapt cel mai important mesaj pe care ni-l poate transmite viata. Un mesaj lipsit de cuvinte, dar atat de semnificativ : " Traieste, exista, misca-te, bucura-te - esti in viata ! " Fara acest ritm deosebit al inimii, noi nu am mai fi.
De fiecare data cand sunt obosit ori abatut, copiii ma trezesc la viata. La ei apelez de fiecare data cand am nevoie de un suflu nou, de inspiratie pentru un cantec nou. Doi ochi caprui privindu-ma intens si cu asa o inocenta, ca-mi spun in gand ; " Acest copil e un cantec." Este o experienta atat de profunda si de sincera, incat imediat imi amintesc : " Si eu sunt un cantec." Sunt din nou eu. M-am regasit inca o data.

sâmbătă, 18 iulie 2009

Dar inima a spus NU

I-au vazut pe cei saraci locuind in case de carton, asa ca le-au daramat micile adaposturi si s-au pus pe trasat planuri. Constructii masive din ciment si sticla au aparut rapid pe spatiul marilor parcari. Nu prea aveai senzatia unui camin adevarat, parca si casele lor de carton improvizate inspirau mai multa caldura.
" Dar ce ati fi vrut?" i-au intrebat ei repede. " Sunteti prea saraci pentru a trai ca noi. Pana cand veti putea face mai mult pentru viata voastra, ar trebui sa fiti recunoscatori pentru asta, nu?"
Mintea a raspuns da, desi inima se impotrivea cu putere. Sporirea energiei electrice a intregului oras era imperios necesara, asa ca au construit un baraj peste un parau de munte.Cand apele au inceput sa creasca, si-au facut aparitia, plutind, cadavre de iepuri si caprioare. Puisorii prea mici pentru a sti sa zboare mureau inecati in cuiburi, iar mamele-pasari neajutorate, ciripeau cu disperare.
" Nu e o priveliste prea placuta," zisera ei, " dar acum un milion de oameni vor beneficia de aer conditionat pe tot parcursul verii. Si asta e mai important decat un parau oarecare, nu?"
Mintea a spus da, in timp ce inima un nu raspicat.
S-au revoltat in fata persecutiilor si terorismului dintr-un tinut indepartat, asa ca i-au declarat razboi. Bombele au ruinat intreaga zona. Populatia era din ce in ce mai cuprinsa de teama, lasitatea oamenilor crestea alarmant, asta in timp ce multi dintre sateni isi gaseau sfarsitul in niste sicrie de lemn grosolane.
" Trebuie sa fiti pregatiti si pentru niste sacrificii," li s-a spus. " Si ce daca vor pieri cativa martori nevinovati in tot acest conflict, e un pret destul de mic, nu?"
Din nou, mintea a zis da, inima nu. Anii au trecut, oamenii au inaintat in varsta. Si cum stateau ei asa, in confortul oferit de propriile locuinte ultra sofisticate , a venit vremea bilantului. " Am dus o viata buna", isi spusera ei, " si am facut ce trebuia, am luat deciziile corecte". Copiii lor si-au plecat capetele si i-au intrebat cum de saracia, poluarea si razboaiele nu si-au gasit rezolvarea pana acum.
"Ei, veti vedea si voi, cat de curand" spusera parintii. "Noi, oamenii suntem niste fiinte slabe si egoiste. In ciuda bunelor noastre intentii, aceste probleme nu vor disparea niciodata."
Mintea a spus da, insa copiii au privit adanc in sufletul lor si au soptit in cor : " NU!"

vineri, 17 iulie 2009

Baiatul si perna

Un tata intelept a vrut sa-i predea fiului sau o lectie de viata. " Ia priveste, fiule, la perna aceasta : este realizata din cel mai de pret brocart si umpluta cu pene de gasca, de foarte buna calitate si dintre cele mai cautate prin zona noastra," spuse el. " Du-te in oras si vezi cat de mult poti obtine in schimbul acesteia".
Baiatul s-a dus mai intai in piata si a intrat in vorba cu un prosper negustor de pene. " Cat imi dai pe aceasta perna?" intreba baiatul. Negustorul se uita cu atentie la perna, ezita o clipa si apoi spuse : " Iti dau .... 50 de ducati de aur, caci recunosc o piesa de valoare atunci cand vad una." Baiatul ii multumi si isi vazu de drum.
La un moment dat ii iese in cale nevasta unui fermier. Aceasta vindea legume pe marginea drumului. " Cat imi dai pe aceasta perna?" o intreba baiatul. Femeia lua perna, o atinse cu delicatete si zise : " Dar cat de matasoasa este! Iti dau un argint, caci tare mi-ar placea sa-mi pot asterne capul obosit pe o astfel de perna." Baiatul ii multumi, dar si de aceasta data isi vazu de drum.
Deodata, zari o tanara sarmana care spala treptele bisericii. " Cat mi-ai pe aceasta perna? o intreba baiatul. Fata se uita la baiat, ii zambi usor si-i spuse : " Ti-as da un penny, caci mi se pare ca perna aceasta e destul de tare, comparativ cu aceste pietre de biserica." Fara ezitare, baiatul a intins perna la picioarele fetei.
Ajuns acasa, baiatul i-a zis tatalui sau : " am obtinut cel mai bun pret pentru perna pe care mi-ai dat-o". Si ii intinse penny-ul.
" Cum?" zbiera tatal, " dar perna aceea valora cel putin 100 de ducati de aur".
" Pesemne ca asa a crezut si negustorul din piata", zise baiatul, " dar zgarcit mi-a oferit doar 50 de ducati in schimbul ei. Am primit apoi o oferta si mai buna. Sotia unui fermier mi-a promis un argint in schimbul pernei."
" Ai innebunit?" zise tatal. " De cand valoreaza un argint mai mult decat 50 de ducati de aur?"
"Atunci cand este oferit cu dragoste", ii raspunse cel mic. " Daca mi-ar fi dat mai mult de atat, nu ar mai fi avut bani pentru hrana copilasilor ei. Si totusi, am primit un pret si mai bun. O tanara fata care spala treptele bisericii mi-a dat acest penny in schimbul pernei."
" Nu, dar ai innebunit de-a binelea", spuse tatal revoltat si dand din cap dezaprobator. " Si de ce, ma rog, e acest penny mai valoros decat un argint?"
" Pentru ca a fost daruit cu evlavie. Fata aceasta trudea pentru bunul Dumnezeu si a considerat ca treptele Casei Domnului ii mangaie obrazul asa cum nici o perna n-ar face-o. Mai saraca decat cei saraci, tot a gasit timp pentru a-l sluji pe Tatal nostru. Si de aceea, i-am dat ei perna."
La auzul acestor cuvinte, inteleptul tata isi lua fiul in brate si, cu lacrimi in ochi, ii sopti : "Ai invatat lectia bine, fiule..."

joi, 16 iulie 2009

Berlin 1989


Urau acel zid, dar ce puteau face? Era imposibil de trecut. Le era teama de acel zid, dar nu era normal? Multi dintre cei care au incercat sa treaca dincolo de zid au fost ucisi. Isi pierdusera speranta, dar oricine ar fi facut-o in locul lor. Inamicii refuzasera sa clinteasca si o caramida din acel zid, indiferent de cat de mult s-ar fi prelungit tratativele de pace.
Zidul le zambea cu cruzime. " Priviti si luati aminte", se lauda el. Daca vrei ceva care sa reziste pentru totdeauna, nu te obosi cu cine stie ce materiale de constructie. Ura, teama, neincrederea sunt cele mai eficiente.
Stiau ca zidul are dreptate si aproape ca-si pierdusera orice speranta. Dar si-au amintit de cei aflati dincolo de zid. Bunica, verisorul, sora, sotia. Fiinte dragi pe care tanjeau sa le revada.
" Ce se intampla?" intreba zidul, cutremurandu-se. Fara a sti ce se intamplase, cum au reusit, oamenii priveau prin zid, incercand sa-i zareasca pe cei dragi. Si, in liniste, dragostea isi vazu mai departe de treaba.
" Incetati!" zbiera zidul. " Ma veti distruge!"
Dar era prea tarziu. Un milion de suflete s-au regasit, un milion de inimi s-au reunit.
Zidul cazuse astfel, inainte de a fi daramat.

miercuri, 15 iulie 2009

Ma asculti?

Cine sunt eu?
Cine esti tu?
De unde venim?
Incotro ne indreptam?
Despre ce este vorba, de fapt, in acest joc numit viata?
Ai raspunsul la toate aceste intrebari?
Jocul meu este vesnicia,
M-am nascut in Paradis,
Traiesc in Paradis
Si in Paradis ma voi intoarce
Daca n-ai trait asta pana acum
E pacat
Ma asculti?
Trupul acesta al meu
Este un flux de energie
De-a lungul trecerii timpului,
Vremea trece, eonii se succed rapid
Eu apar si dispar
Jucandu-ma de-a v-ati ascunselea
Cat ai clipi
Sunt o particula
Si deodata valul
Ce se involbura cu viteza luminii
Sunt fluctuatia
Care preia controlul
Sunt Printul
Sunt Valetul
Sunt fapta
Care precede infaptuirea
Sunt Galaxia, golul din Spatiu
Din Calea Lactee
Sunt nebunia
Ganditorul, reflectia si ideea in sine
Sunt cel aflat in cautarea fericirii, dobindirea ei si insasi fericirea
Sunt picatura de roua, raza de soare, furtuna
Sunt fenomenul, campul de actiune, forma
Sunt desertul, oceanul, cerul
Sunt Fiinta Primara
In mine si in tine
Se afla constiinta pura si nelimitata
Sunt adevar, existenta, Paradis
In infinite expresii apar si dispar
Jucandu-ma de-a v-ati ascunselea
Cat ai clipi
Dar jocul meu e vesnicia
Eonii trec
Dar in adancul meu
Eu sunt acelasi
M-am nascut in Paradis
Si in Paradis imi duc existenta
Intra cu mine in acest dans
Vino, fii alaturi de mine
Daca uiti de tine insuti
Nu vei sti niciodata
Regulile acestui joc
In albia acestui ocean numit Eternitate
Pune capat acestei agonii
Nu este de ajuns doar sa-ti doresti
Nu te mai gandi, nu ezita
Nu te inchide in tine
Doar creeaza ... creeaza
Jocul meu e vesnicia
M-am nascut in Paradis
Aici traiesc
Si in Paradis ma voi intoarce
Daca nu stii cum e
E pacat
Ma asculti?

luni, 13 iulie 2009

Inger al luminii



Nu e usor sa poti vedea ingerii, desi am privit ore intregi la fotografii ce-i au ca subiect. Sunt insa oameni care ii pot vedea fara a avea nevoie de vreo reprezentare grafica a acestora, iar de la acestia am aflat o multime de povesti interesante. De exemplu, toti ingerii pazitori sunt femei si marturisesc ca nu m-a surprins deloc acest lucru. Fiecarui copil ii este repartizat la nastere un inger,din randul celor mai putin experimentati, asa cum pentru fiecare dintre noi exista un inger din randul celor mai intelepti, sa spunem, dar in niciun caz sever, care sa ne aline in momentul parasirii acestei lumi, sa ne limiteze tristetea si durerea intr-un asfel de moment. Te poti ruga la ingeri, iar acestia cu siguranta te vor auzi. Dar, cea mai eficienta modalitate de a lua legatura cu acestia, de a comunica este zambetul, manifestarea bucuriei. Ingerii reactioneaza la starea de bine, la serenitate, bucurie, caci din asta sunt ei claditi, asta reprezinta ei- pace, bunatate, veselie. De altfel, in clipa in care mintea ne este intunecata de furie, impovarata de suparari, nici un inger nu poate ajunge la noi.
Nu toti ingerii au aripi- cel putin asa sustin cei care i-au vazut- dar simpla desfacere a aripilor celor care au este de o asemenea anvergura, ca imbratiseaza intreg Pamantul cu penajul lor auriu.
Daca ai putea privi direct la Soare, ai fi surprins de prezenta unui inger orbitor, in timp ce un altul, mai seren, iti zambeste de pe suprafata Lunii. Viata vesnica a ingerilor se desfasoara in jurul Creatorului, preaslavindu-L .
Cei cu un auz deosebit i-au putut asculta pe ingeri. Armoniile corului de voci angelice sunt deosebit de complexe, ritmul insa este cat se poate de simplu. " E mai degraba un ritm de mars" a spus unul dintre cei ce au putut trage cu urechea la o asemenea reprezentatie. Si nu stiu de ce, dar este unul din lucrurile ce m-au incantat cel mai mult din cele aflate pana in acest moment.
Dupa un timp, povestile despre niste fiinte pe care nu le pot vedea eu insumi, mi-au generat o stare de solitudine. Si vazand asta, Observatorul ( inger din randul celor cazuti; v. Cartea lui Enoh ) s-a aratat surprins.
" Cum sa nu-i vezi?" imi spuse. " Dar este un inger inauntrul tau. Cu totii avem un inger al nostru. Eu il vad chiar in acest moment si am crezut ca si tu."
" Nu", i-am raspuns cu tristete in glas si l-am intrebat cum arata ingerul meu. " Imi seamana?"
"Ei bine, da si nu" zise Observatorul, pastrand astfel misterul. " Depinde de felul in care te percepi, de cum crezi tu ca esti in realitate. Ingerul tau este un punctulet de lumina aflat chiar in centrul inimii tale. Este mai mic decat un atom. Cu cat te vei apropia de el, cu atat acesta va creste. In clipa in care te vei fi apropiat suficient de mult, intr-o explozie de lumina ti se va arata ingerul in marime reala si in acelasi moment te vei vedea pe tine insuti."
Asa ca acum, sunt in permanenta in cautarea ingerului meu. Stau linistit si privesc adanc in interiorul fiintei mele. Si nu a trecut mult timp pana ce am zarit ceva. " Tu esti, ingerasule? Tu esti, ce vad, tii in mana o lumanare?" O valvataie si a disparut. Dar a fost suficient pentru ca inima sa-mi bata nebuneste. Data viitoare, ingerul meu va duce o candela, apoi o torta, apoi va aprinde un foc urias.
Asa mi-a promis Observatorul si odata zarita doar o mica parte din aceasta minunatie, imi este suficient pentru a crede in promisiune.

Introducere



Visul- in pasi de dans

Constiinta se manifesta prin creatie. Lumea in care traim este, de fapt, dansul Creatorului.Cei care danseaza vin si pleaca, totul se petrece intr-o clipita, dansul insa e pentru totdeauna. Intr-unul din momentele mele de dans, m-am simtit atins de ceva sacru. Atunci mi-am simtit spiritul inaltandu-se si contopindu-se cu intreaga Creatie. Acestea sunt clipele in care devin Luna si stelele. Clipe in care sunt cel care iubeste si cel care se simte iubit. Sunt si invingator si invins. Stapanul si sclavul. Interpretul si cantecul. Informatia si detinatorul ei. Continuu sa dansez si totul se transforma in dansul vesnic al creatiei. Creatorul si creatia se unesc si devin un intreg al bucuriei, al fericirii maxime.
Si continuu sa dansez, si dansez,dansez, dansez pana cand nu mai ramane decat ... dansul.

Introducere ( de Elizabeth Taylor)

Numele Michael Jackson ma duce cu gandul la inteligenta, stele orbitoare, lasere si emotie profunda. Il ador pe Michael. Cred ca este unul din cele mai mari staruri ale lumii si, de asemenea, il consider unul dintre cei mai talentati compozitori pe care i-a avut acest Univers.
Ceea ce totusi il face pe Michael unic este tocmai faptul ca tot ceea ce a realizat, toate premiile si distinctiile primite, nu i-au rapit din sensibilitate si din preocuparea profunda pentru binele celorlalti si nu au alterat cu nimic grija si dragostea manifestate fata de familie si prieteni, dar in mod special fata de copiii din lumea intreaga.
Michael este ca o sugativa. Tot timpul isi doreste sa invete ceva nou. Este intr-atat de inteligent, ca la un moment dat acest lucru poate deveni ingrijorator. Tot timpul curios si cautand sa invete de la cei care si-au depasit limitele, de la cei ale caror creatii au trecut proba timpului. Nu poate fi de pe acesta Planeta. Este constituit din emotie profunda, si acest lucru il face sa fie aceasta fiinta supranaturala, speciala, inocenta, copilaroasa si inteleapta in acelasi timp. Cred ca Michael atrage copilul din fiecare dintre noi si cred ca are acea inocenta pe care ne-am dorit-o dintotdeauna sau inocenta pe care ne-am fi dorit sa n-o pierdem niciodata.
Este unul din cei mai vii oameni, este inteligent si smecher . S-ar putea sa va surprinda acest ultim epitet, caci termenul implica o oarecare doza de disimulare, ipocrizie poate. Ei bine, nu, nu este cazul- Michael este unul din cei mai lipsiti de ipocrizie oameni pe care i-am cunoscut. El este sinceritatea intruchipata. Este ingrozitor de sincer, de onest si vulnerabil din acest punct de vedere, risca sa sufere mult. (Se) Daruieste atat de mult, ca uneori uita sa-si protejeze inima, sufletul lui imens - lucruri ce-l definesc de fapt. Asta si iubesc la el si asta ii face pe oameni sa se identifice cu el.
Michael Jackson este iubit de oameni de toate varstele, este o forta incredibila, are o energie aparte. In domeniul lui, este un maestru in ceea ce priveste calitatea productiei muzicale, un avangardist in inaltele sfere ale divertismentului.
Care geniu? Care legenda vie? Care megastar? Michael Jackson este TOTUL. Si in clipa in care crezi ca ai ajuns sa-l cunosti, te va suprinde inca o data.
Cred ca Michael este unul din cele mai frumoase suflete de pe acest pamant si din punctul meu de vedere el este adevaratul rege al pop-ului, rock-ului si soul-ului.

P.S- Iata ce spunea Michael despre Elizabeth Taylor, in anii urmatori :
" Elizabeth Taylor e ca o patura calda, pe care-ti place sa o iei in brate, in care-mi place sa ma cuibaresc si cu care imi place sa ma invelesc. Am incredere deplina in ea. Ea este Maica Tereza, Printesa Diana, regina Angliei si Wendy, toate in aceeasi persoana."